Aplicațiile efectului laser și ale radiațiilor X în medicină!!!
Indicaţiile fotocoagulării laser sunt unele afecţiuni retiniene vasculare, dezlipirea de retină, tumorile oculare. Cel mai frecvent se foloseşte în retinopatia diabetică şi în ocluziile vasculare retiniene.
Laserul este folosit şi în domeniul geneticii medicale, ataşat la un aparat de reproducere asistată numit ICSI.
Indicaţiile fotocoagulării laser sunt unele afecţiuni retiniene vasculare, dezlipirea de retină, tumorile oculare. Cel mai frecvent se foloseşte în retinopatia diabetică şi în ocluziile vasculare retiniene.
Tratamentul laser a trecut proba timpului (se foloseşte de peste 40 ani) şi scade riscul de orbire în diabet cu 60%. Cei mai mulţi pacienţi cu diabet dezvoltă modificări ale retinei după aproximativ 10 de ani, iar afecţiunea se numeşte retinopatie diabetică. Gradul de retinopatie este corelat cu durata evoluţiei diabetului şi cu rigurozitatea controlului glicemiei.
În cursul acestei afecţiuni apar alterări ale peretelui vaselor care generează microanevrisme - dilataţii vasculare - prin care se pierde conţinutul intravascular (sânge sau plasmă) în spaţiile intraretiniene. Dacă se pierde sânge apar hemoragii intraretiniene. Dacă se pierde plasmă apare edemul retinian sub formă de plăci albe sau zone de îngroşare retiniană. Toate aceste fenomene patologice- sângele şi edemul- produc o scădere a vederii, progresivă şi uneori ireversibilă dacă nu se acţionează la timp.
Chirurgie: Inlocuirea bisturiul de către laser!!!
Ce boli pot fi tratate prin operaţie cu laser? Operaţia laparoscopică este cea mai bună metodă de tratament pentru litiaza veziculară, „ pietrele la fiere” . Dacă pacientul nu aşteaptă până când boala evoluează şi se prezintă la medic de la primele semne de boală, operaţia durează puţin şi vindecarea este foarte rapidă. Oricum, de unde până acum vreo 10 ani colecistita acută era o contraindicaţie relativă pentru abordul laparoscopic, astăzi majoritatea inflamaţiilor acute ale veziculei biliare se rezolvă prin abord minim invaziv.
| Figure SEQ Figure \* ARABIC 3 Litotripsie cu laser |
Calculii renali sunt fragmentaţi utilizând radiaţia emisă de un laser Ho (holmiu):YAG (l = 2,12 μm), în pulsuri având durata de 250μs. Radiaţia este transmisă printr-un endoscop cu fibre optice.
Apendicita acută poate fi, la rândul ei, operată laparoscopic, avantajele tehnicii devenind evidente mai ales când afecţiunea se asociază cu inflamaţia peritoneului. Chirurgul extrage apendicele gangrenat şi curăţă abdomenul de puroi fără a deschide larg abdomenul, ca în maniera clasică. La un pacient diabetic, obez, cu peritonită apendiculară, vindecarea plăgii clasice poate întârzia mai mult de o lună, ceea ce în cazul operaţiei laparoscopice este evitat.
Şi ulcerele perforate pot fi „cusute” laparoscopic, urmând ca pacientul să îşi vindece apoi afecţiunea gastrică sau duodenală cu pastile, fără a pierde nicio porţiune din tubul digestiv. La fel de elegant pot fi rezolvate varicocelul, unele ocluzii intestinale, anumite chisturi la ficat, ovar sau rinichi etc.
Uneori, laparoscopia devine metodă de investigaţie şi de diagnostic. Atunci când chirurgul nu ştie exact de ce boală suferă pacientul, poate apela la laparoscopie, folosind o tehnică simplă numită laparoscopie exploratorie. Tehnica minim invazivă este atât de bine tolerată, încât în ţările civilizate se aplică pe scară largă ca metodă de diagnostic.
Laserul în stomatologie
Laserul este un dispozitiv optic care generează un fascicule coerente de lumină. În urma studiilor din ultimele decenii, cercetătorii au elaborat laserul cu lungimi de undă diferite pentru diverse aplicaţii în domeniul stomatologiei. Astfel, laserul este deosebit de util în intervenţiile de mare precizie, scurtează timpul de lucru şi, încorporat în piesa de mână, poate fi utilizat şi în prepararea ţesuturilor dure dentare. Laserul îsi găseşte indicaţii în numeroase intervenţii stomatologice – hipersensibilitatea dentinară, dezinfecţia suprafeţei dentare, utilizări în endodonţie, pulpectomie, rezecţie apicală, îndepărtarea selectivă a smalţului şi a dentinei, prepararea cavităţilor, detartraj, tratarea suprafeţei smalţului (scop profilactic),sigilări. Efectul analgetic, antiinflamator şi de biostimulare sunt principalele proprietăţi ale laserului aplicat în stomatologie. Dintre afecţiunile bucale herpesul, afta, ulceraţiile fără tendinţă de vindecare, inflamaţiile cronice, stomatitele reacţionează imediat şi favorabil după utilizarea tratamentului cu laser. Acesta din urmă stimulează keratinizarea şi reduce timpul de vindecare la jumătate. În privinţa parodontopatiilor, gingivitele, parodontitele şi pungile parodontale, iar în sfera pedo-ortodonţiei, fenomenele asociate erupţiei dentare şi terapiei ortodontice sunt afecţiunile ce reacţionează rapid la tratamentul cu laser. În sindroamele dureroase (nevralgii trigeminale, dureri faciale atipice, dureri postoperatorii sau posttraumatice) aplicarea laserului pe lângă tratamentul de bază reduce frecvenţa şi intensitatea crizelor dureroase. Laserul se indică în afecţiunile articulaţiei temporo-mandibulare (artrite, artroze,posttraumatic), mai ales cele însoţite de limitarea deschiderii cavităţii bucale. Trismusul poate fi înlăturat în doar 2-3 minute cu ajutorul laserului.
Aplicaţiii ale laserului în chirurgia estetică
Pigmentările naturale (melanina) se diferentiază de cele artificiale (tatuajele). Pigmentările naturale pot fi congenitale (din naştere) sau dobândite, acestea din urmă aparând în cursul vieţii.
Pentru pigmentările naturale congenitale, se folosesc întotdeauna, ca primă soluţie, laserele Qswitchés (QS) care generează energii foarte mari într-un timp ultra-scurt, nelasând deci, cicatrice.
Pentru pigmentările dobândite, atunci când ele sunt superficiale, QS-urile ramân laserele de referinţă, dar se pot folosi şi lasere vasculare (KTP, coloranţi pulsaţi), de vaporizare (erbiu) sau de lampă specială, în funcţie de cauza pigmentării.
Pentru pigmentările artificiale (tatuaje), laserele QS ramân cele ideale.
Pentru pigmentările naturale congenitale, se folosesc întotdeauna, ca primă soluţie, laserele Qswitchés (QS) care generează energii foarte mari într-un timp ultra-scurt, nelasând deci, cicatrice.
Pentru pigmentările dobândite, atunci când ele sunt superficiale, QS-urile ramân laserele de referinţă, dar se pot folosi şi lasere vasculare (KTP, coloranţi pulsaţi), de vaporizare (erbiu) sau de lampă specială, în funcţie de cauza pigmentării.
Pentru pigmentările artificiale (tatuaje), laserele QS ramân cele ideale.
Trebuie insistat asupra faptului că fiecare piele este unică şi fiecare pigmentare răspunde la un anumit tratament. Acesta necesită, în majoritatea cazurilor, teste care vizează riscul unor efecte secundare imprevizibile ori riscul absenţei rezultatelor. Fiecare tatuaj corespunde încrustării în piele, în mai mare sau în mai mică profunzime, a unui pigment, mai mult sau mai puţin dens, iar numărul de sedinţe necesare este imposibil de definit cu exactitate, la fel ca şi devizul final.
Exista tatuaje „non-reactive” (pigment acrilic), „slab reactive”, atunci când epiderma se imflamează, sau tatuaje alese dupa culori. Cel care se angajeaza într-un astfel de tratament va trebui, asadar, să accepte riscurile lui, întotdeauna posibile.
Exista tatuaje „non-reactive” (pigment acrilic), „slab reactive”, atunci când epiderma se imflamează, sau tatuaje alese dupa culori. Cel care se angajeaza într-un astfel de tratament va trebui, asadar, să accepte riscurile lui, întotdeauna posibile.
Laserul si cicatricele
Cicatricele pot fi vizibile printr-o coloraţie marcată sau printr-o neregularitate reliefată. Când coloraţia este roşie, se va folosi un laser vascular KTP sau cu un colorant pulsat.
Majoritatea acestor tratamente fotonice necesita administrarea de vitamine pe cale orală, de anti-oxidante, care actioneaza sinergic. În felul acesta, rezultatele vor fi optimizate.
Majoritatea acestor tratamente fotonice necesita administrarea de vitamine pe cale orală, de anti-oxidante, care actioneaza sinergic. În felul acesta, rezultatele vor fi optimizate.
Genetica medicală
Laserul este folosit şi în domeniul geneticii medicale, ataşat la un aparat de reproducere asistată numit ICSI. Fasciculul laser este util pentru a crea o gaură în zona pelucidă a embrionului nou format, iar prin aceasta, este extrasă o celulă. ADN-ul celulei extrase va fi ulterior analizat, stabilindu-se dacă este purtător, afectat sau sănătos. Dacă se dovedeşte că nu are niciun defect genetic va fi implantat. Metoda este utilă cuplurilor care suferă sau sunt purtători de maladii genetice cum ar fi hemofilia, albinismul, fenilcetonuria, daltonismul. Analiza genetică oferă mai multe informaţia decât ecografia. Acest laser încorporat ICSI-ului a apărut şi în România şi deja a ajutat unii oameni.
Terapia laser
În general, terapia cu laser se aplică pentru a reduce sau distruge tumorile superficiale, prin efecte termice, dar şi în chirurgia paliativă, pentru a reduce sângerarile sau pentru a elibera obstrucţiile traheei sau esofagului. Laserul poate fi de asemenea folosit în extracţia polipilor sau tumorilor care blochează colonul sau stomacul. Terapia cu laser poate fi aplicată ca atare, dar în majoritatea cazurilor este combinată cu alte tratamente (chirurgie, chimioterapie, radioterapie). În unele cazuri se utilizează laserul pentru cauterizarea terminaţiilor nervoase, cu scopul de a diminua durerile post-operatorii, sau pentru fotocoagularea vaselor de sânge care hrănesc tumora, limitând creşterea şi expansiunea celulelor tumorale. În general, radiaţia laser este administrată ţesutului prin intermediul unui endoscop flexibil, la care sunt ataşate fibrele optice de transmisie. În terapia cancerului se utilizează în special trei tipuri de lasere: laserul cu dioxid de carbon, laserul cu argon si laserul Nd:YAG. Laserele cu argon si CO2 sunt utilizate în special în terapia cancerului pielii, deoarece au o distanţă mică de atenuare. Laserul Nd:YAG este folosit în special în tratamentul tumorilor unor organe interne (uter, colon, esofag, trahee, vezica urinară). Laserul cu argon este utilizat de asemenea în terapia fotodinamica pentru activarea substantei fotosensibilizatoare care distruge celulele tumorale.
Corectarea viciilor de refractie (miopie, hipermetropie, astigmatism)
Miopia se poate reduce cu mare exactitate pana la 6-7 dioptrii, hipermetropia pana la 3-4 dioptrii, iar astigmatismul max. 3 dioptrii. În acest scop există mai multe tipuri de intervenţie LASER folosite în mod curent şi anume: LASEK, LASIK si PRK.
Toate cele trei intervenţii prezentate se realizează in ambulator cu anestezie topică (picături in ochi).
Pregătirea preoperatorie implică un consult oftalmologic complet şi măsurători specifice ale corneei. Purtătorii de lentile de contact întrerup portul lor cu 1-2 saptamani inainte de operaţie. Cei care doresc această intervenţie trebuie să aibă peste 20 de ani (atunci se stabilizează dioptriile), să nu aibă alte afecţiuni oculare sau sistemice (precum diabet zaharat, boli autoimune, boli de colagen, reumatism articular acut, neoplazii etc.) şi să fie informaţi asupra beneficiilor şi riscurilor.
Altă indicaţie majoră o reprezintă retinopatia de prematuritate care constă în formarea de neovase retiniene la prematurii cu greutate mică. Aplicat în fazele iniţiale ale afecţiunii (în prima luna de viata) sub anestezie generală, LASER-ul previne progresia retinopatiei care poate duce la orbire.
LASER-ul se mai utilizează in glaucom, cand tratamentul medicamentos nu mai controlează boala, în scopul reducerii pe o perioadă limitată de timp a presiunii intraoculare. Ca procedee se pot enumera – trabeculoplastia laser, indicată in glaucom cu unghi deschis – iridotomia laser, recomandată la glaucom cu unghi închis.
În degenerescenţa maculară senilă (legată de vârstă), care în ţările dezvoltate reprezintă principala cauza de orbire legată de speranţa crescută de viaţă, se poate stabiliza vederea cu ajutorul intervenţiei LASER asociată cu o substanţă care se introduce la locul leziunii – injecţie intravitreană cu Avastin sau Triamcinolon.
O altă situaţie mai rară în care LASER-ul e folosit cu succes şi rezultate imediate este o complicaţie apărută după operaţia de cataractă (opacifierea capsulei posterioare) aşa numita cataractă secundară, ca reacţia organismului la implant-cristalin artificial.
În scop profilactic LASER-ul se utilizează în tratamentul adjuvant al unor tumori intraoculare sau în profilaxia dezlipirii de retină (când la unul din ochi s-a produs dezlipirea de retina LASER-ul se aplică la celalalt ochi dacă acesta este expus aceloraşi factori de risc).
LASER-ul şi-a dovedit în timp importanţa terapeutică fiind un instrument foarte util pentru medicul oftalmolog, însă nu trebuie ignorate nici limitele, riscurile şi complicaţiile acestei metode.
